Stâne în derivă – partea întâi

0
1506

Indeletnicire milenara, oieritul are reguli si practici foarte stricte ,bine stabilite si respectate din generatie in generatie. Si totusi acestea difera de la o regiune a tarii la alta. In zona muntilor Grohotis,Ciucas si Tataru lucrurile stau astfel: un gospodar mai priceput si mai intreprinzator cumpara (inchiriaza) de la primarie un munte ,de obicei pe durata mai multor ani. Pentru intemeierea unei stane el angajeaza (tocmeste) 3-4 ciobani,un manator (ucenic) si un baci ,un batran mai priceput in gospodarirea stanei.

Ei au urmatoarele roluri (fise ale postului): ciobanii merg ziua cu oile la pascut ,participa la cele 2-3 mulsori zilnice ,iar noaptea dorm ,,la aripa”,in colturile tarcului cu oi,in niste adaposturi mobile,niste targi acoperite cu tabla,cu picioare scurte de lemn. Manatorul indeamna oile la strunga in timpul mulsului,iar peste zi ajuta la treburile stanii:aduce apa de la izvor,taie lemne,spala ciuberele…El doarme in stana cu baciu. Baciul gospodareste intreaga activitate de la stana:mulge oile impreuna cu ciobanii,fierbe laptele muls (face branza si o pune la scurs si apoi la saramura),pregateste masa pentru ciobani si doarme deasemenea in stana. Proprietarul stanii urca o data pe saptamana in munte (de obicei sambata),aduce la stana alimente si alte provizii si coboara in sat cele 4-5 putini cu branza facuta in saptamana ce a trecut. Transportul il face cu caruta cu cai ,sau,mai recent,cu ARO cu remorca.

In fiecare duminica proprietarul stanii are acasa un fel de magazin,un ,,punct de desfacere” unde vin ceilalti sateni care au oi aici sa-si ridice parti din cota de branza ce li se cuvine.Acest lucru se intampla pentru ca nu toate oile din munte sunt ale sefului de stana.Acesta are 80-100 oi,sa zicem,celelalte ,cate 10-15 oi sunt ale satenilor.In zona de care vorbim nu se face inainte de urcarea in munte acel ,,masuris”al laptelui ca in Ardeal,ci se stabileste ptr. fiecare oaie o cantitate de 5kg de branza si 2kg de urda dulce pe care gospodarul o poate ridica gratuit in oricare duminica a verii.Separat, ptr. fiecare oaie se plateste o taxa de pasunat.Organizatorul tine astfel doua evidente:una cu branza ridicata de fiecare si alta cu taxa ce trebuie platita.

Deasemenea trebuie amintit ca in munte se organizeaza:

1) stana mare,cu manzari,adica cu oile cu lapte. Pe aceasta o aflam de obicei la marginea superioara a padurii,manzarile urmand sa pasca in locurile mai bune , in paduri ,pe vai mai dosnice.

2) stana de sterpe,de obicei un bordei aflat mai la inaltime,unde 1-2 ciobani (apartinand de stana de baza) pazesc oile sterpe,berbecii si carlanii.

Din pacate la tot mai multe dintre stane lucrurile nu mai merg asa cum ar trebui.

La intalnirea Alpinet de la Cab. Ciucas am stat de vorba cu ciobanul de la stana din apropiere si se plangea ca e la capatul puterilor:era singur,fara nici un baiat de ajutor.El mergea cu oile la pascut,el le mulgea,el singur gospodarea stana si o pazea noaptea.

Ceva mai bine stateau lucrurile in acelas an la stana din M. Fatza lui Gherghel(M. Grohotis)  Impreuna cu cativa prieteni pornisem sa refacem marcajul CR ce pleaca din Cheia ,pe V.Neagra si ajunge pana la Zamora ,in Busteni. Iesisem la golul alpin pe fata sudica a M.Babes si cainele-lup ce ne urma din Cheia ,de la Pens. Rusu atragea ca un magnet toti cei 8-10 caini ciobanesti  de la turma ce venea din fata ,pe poteca ,pe curba de nivel. Chiar daca era extrem de curajos si ar fi vrut sa-i manance pe toti dulaii turmei ,a fost la fel de ascultator si a ramas langa noi ,pe poteca. Strigam dupa ciobani ptr. a gestiona mai bine situatia si din spatele oilor speriate apare un baietel firav,de vreo 9-10 ani.

,,Mai baiete,unde sunt ciobanii?”  ,,La stana.”  ,,Si cu oile?…”  ,,Cu oile sunt eu.”  ,,Singur?!…”  ,,Da.”  ,,Pai ce fac ciobanii la stana ?”  ,,Nu sunt multi ciobani,e numai tataia…”    Si apoi ne lungim la vorba :,,Cum te cheama ?”  ,,Cepoiu Toader”  ,,Doru,da? Si pe mine ,Dorule, tot Cepoiu ma cheama ”   Nu prea pare sa ma creada .Incercam sa stabilim daca suntem rude ,dar se pare ca nu prea reusim.Pe bunicu il cheama Terzea Vasile ,din Pamanteni…Nu cunosc…

Apoi aflam ca a trecut clasa a patra,ca a urcat in munte la inceputul lui iunie si ca va cobora la toamna,ca nu stie in ce data suntem si ce zi a saptamanii este si nici cat mai are de stat la stana.  Nu-i e frica de lupi pentru ca nu sunt nici lupi nici ursi.Oile le pazeste doar ca sa nu se piarda.

,,Si ce te faci cand vei fi mare,cioban?”  ,,Nu…ma fac tafist.”  ,,Ce-i ala tafist?!”  ,,Tafist,nu stii ?!”  ,,Pai ,ce face tafistul?”  ,,Trage lemne,ce sa faca…”  ,,A…zici ca trctorist pe TAF (tractor articulat forestier) Mai ,dar mai merge treaba cu TAF-ul ,ca s-a scumpit motorina ?”   ,,Dar ce,motorina n-o cumperi tu ,ti-o dau EI ,de la IF…”   ,,Pai daca iti dau EI motrina  e bine ,e ca lumea,merge sa te faci tafist…”

Turma s-a cam departat si ciobanasul da sa plece.Il mai retinem o clipa si-i dam ceva bunataturi de prin rucsaci,iar unul dintre prieteni i-a dat un tranzistor mic, luat din piata de la rusi.

Ma gandesc ce i-o fi povestit seara bunicului:ca unul dintre oamenii aia care au vopsit cruci rosii pe pietre a vrut sa-l pacaleasca si a zis ca-l chiama si pe el tot Cepoiu.  ,,Bunicule ,oamenii aia nici nu stiau ce e un tafist.”   ,,Da,dar ti-au dat un difuzor bun. Poate chiar e neam cu tine ala care zicea si de aceia ti-a dat aparatul.’

Si apoi mai tarziu;,,Bunicule,dormi?Nu cred ca era neam ,ca nu mi l-a dat el ,ci un alt om care era cu el…”   ,,Bine,bine…culca-te!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Te rugăm introdu numele tău aici

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.