După reuşita turei din 2012,mi-am propus ca şi în 2013 să planific o tură în mirifica deltă,care deşi nu are nicio vină,e vizitată de turisti mai puţin de jumătate dintr-un an,intre mai şi septembrie,dar şi atunci dacă s-ar putea să nu aibă nici ţînţari ,nici căldură sufocantă.În rest se mai plimbă pescarii amatori ,sau ceva străini la o vînătoare sau la un pescuit prin amenajările piscicole private,şi mai putini turiştii autohtoni.
Traseul lacurilor
Dar am avut prilejul să colind ,o parte din deltă,ziua şi noaptea,pe ploaie,pe gheaţă,la răsărit sau apus şi am descoperit adevărata deltă cu frumuseţile şi greutăţile ei,viaţa şi trăirile celor care muncesc pentru a-şi cîştiga existenţa în această zonă plină de farmec dar şi de vicisitudini.Cu ceva ani în urmă,mai spre toamnă-iarnă,am plecat cu Vasile,prietenul pescar din Mahmudia,la orele după amiazei spre seară pe Dunăre pînă la coliba pescăreasca situată aproape de lacul Potcoava Sud.Şi nu a fost destul că a început o ploaie rece cu vînt.S-a oprit motorul, după ce am intrat pe bucla Dunarea veche şi pace să mai pornească.Nici înapoi nu era uşor de ajuns ,dar şi înainte mai aveam de mers.Şi speram ca motorul să repornească.Dăi înainte că mergem cu curentul apei şi dăm mai puţin din vîsle.Numai că eu pentru văslit nu eram antrenat şi de reparat motorul se pricepea numai Vasile.Cu tot efortul făcut la lumina unei frontale(din aia de la moldoveni)n-a reuşit pornirea motorului,şi undeva pe la miezul nopţii,umezi şi înţepeniţi de frig ajungem la coliba unui pescar.Aici la lumina unui felinar cu gaz(încă se mai găsea) Vasile cîrpeşte motorul cu ce găseşte, după vreo două ore,şi plecăm mai departe pe Litcov.Mai mergem o bucată ,după care se opreşte din nou.Vîsle şi spre dimineaţă ajungem la colibă.Facem focul,beau o cană cu vin fiert(Vasile nu bea alcool),ne odihnim şi de atunci a rămas o vorbă spusă de Vasile:pe lume sunt motoare de barcă şi Veterokuri.Cînd a ajuns acasă şi-a aruncat Veterokul(motor rusesc de barcă) şi şi-a luat un motor de barcă.Viaţa în deltă e uşoară,doar cînd priveşti.Poate,cînd nu erau motoare de barcă,şi delta era mai liniştită şi viaţa cu mai puţin stres.
Pornind spre Mahmudia,avînd în companie soţii Stoica din Piatra Neamţ şi Laura Lupaşcu,am facut şi o trecere pe la mănastirile din zonă respectiv,Cocoş,Saon şi Celic Dere.A fost o trecere mai în viteză,locurile merită vizitate şi chiar rămas peste noapte.E nemai pomenit cînd infloresc copacii şi cîntă păsărelele .Şi dacă uitaţi ,găsiţi un vin natural excelet,ca de la mănăstire, la un preţ rezonabil.La Saon există şi o minigrădină zoologică,cu struţi,fazani şi un lac în care se poate pescui.Peştele e acoperit de apă,aşa că depinde de norocul fiecăruia,dacă prinde sau nu.
Trecem de Tulcea,ocolind pe şoseaua de centură, continuăm prin Malcoci,Nufărul, unde se poate trece cu bacul pe braţul Sulina ,vizualizăm dealurile Beştepe,şi sosire la Mahmudia.Aici Vasile şi Cristi ne aşteptau ;mi-am luat motorul de barcă cu accesoriile,şi directia la Dunăre.Trecem de hotel Teo ,oprim la malul Dunării şi despachetarea.Bagaje cît cuprinde.Facem un prim transport şi căutăm un loc de campare pe malul stîng al Dunării.
Reuşim să găsim aproape de mal,chiar pe drumul paralel cu malul.Transbordăm toată echipa din prima maşină la locul de campare şi intre timp apare şi a doua maşină cu Cristi şi Simona Iosifescu,Marilena Blaga şi Androniu Eva.Îi travesez în locul de campare şi repede după lemne.Neavînd lemne pe lîngă noi,eram înconjuraţi de ape,cobor cu barca şi cu Doru Stoica cam un km, intr-o zonă în care găsim mai multe crengi,dar subţiri,umplem o barcă ,ne întoarcem, descărcăm şi mai facem un tur după ceva lemne mai groase ,dar care erau prin apă.Cortul roşu(al fetelor) fiind pus pe pămînt,le-a obligat pe fete,dacă vor să doarmă pe moale, să taie iarbă şi să-si pună sub cort.S-au descurcat destul de bine cît am stîns lemne.Reuşim să punem corturile pînă să vină seara,pregătim vatra pentru foc,şi apar ţînţarii.
Puţin după ora 20 apare şi grupul cu Lucian Bălănică,Ana-Maria Moise,Bako Ştefan şi Stefan Popa.Fiind toată trupa adunată,după ce se instalează şi ultimile corturi,pornim focul ,scoatem ce avem prin sacoşe de mîncare. În corul broaştelor şi zumzăitul ţînţarilor, mai petrecem ceva timp în jurul focului,se fac poze ,se glumeşte şi la culcare.
Bineînţele că dimineaţa Bako, matinal, a făcut un tur al zonei in care am stat ,şi a surprins destulă animaţie. Stol de Ţigănuşi şi Egrete mari Lebădă singuratică Cocostîrci la drumul mare
Grupul de Mecanturişti in prima tabără sîmbăta dimineaţa
Sîmbătă,după ce au venit Vasile şi Cristi,cu cele trei bărci pline de bagaje şi echipaţi regulamentar ,cu veste de salvare,,începem plimbarea, undeva după ora 9.
Trecem prin faţa căpităniei ,privim zona de încărcare a portului mineralier(calcar) unde activitatea este f.mult redusă,consecinţă a reducerii cererii pentru productie la combinatul Arcelor de la Galaţi.Dezvoltarea Mahmudiei şi a nivelul de trai al populaţiei a fost consecinţa funcţionării carierei de calcar.În decursul ultimilor ani,restrîngînd nivelul productiei,mulţi din foştii salariaţi ,nemaiavind locuri de muncă au devenit pescari.Dar peşte nu este mai mult ,aşa că nu au cîştiguri care să-i mulţumească sau să fie sigure.Chiar şi cele hoteluri ,Teo şi Mon Jardin merg destul de greu cu afacerile.Dacă îndiguirea pe malul stîng al Dunării din faţa Mahmudiei nu s-ar fi făcut ,astăzi bălţile care se formau ar fi putut atrage mai mulţi turişti şi sigur era şi peşte.Continuăm ,după ce lăsăm la stînga Dunărea veche,pe canalul tăiat şi ajutaţi şi de curentul apei ajungem destul de repede lîngă Murghiol,dar inainte intrăm pe Dunărea veche apoi pe canalul Uzlina.În această zonă şi pe malul Dunării sunt construite multe pensiuni şi hoteluri,oferind cazare,plimbări, mîncare cu specific pescăresc,partide de pescuit în lacurile din apropiere,activităţi de recreere.Preţurile sunt pe măsură.
Intrarea pe canal Uzlina
Canalul Uzlina ,destul de lat,ne conduce ,prin tunelul sălciilor,în lacul Uzlina.Cu toate că suntem trei bărci reuşim să mai vedem cîte ceva din fauna deltei:stîrci,chire,egrete.Circulaţia relativ intensă pe canal alungă păsăretul. Chira
Pescăruş argintiu
Traversăm la stînga,spre nord,lacul Uzlina şi prin următorul canal pătrundem in lacul Durnoliatca.Pe malul acestui canal,care are şi o amenajare pentru pescari,în tura de anul trecut am făcut popas pentru masă şi o baie.Atunci a făcut baie şi telefonul care a trebuit schimbat.Pescarii adevăraţi erau acasă,fiind prohibiţie.Nivelul apei ,acum ,era mai mare cam cu 1 1/2m faţă de pămînt,deci cam cu 2 m faţă de anul trecut.Cap compas spre nord ,trecem ,după o tură de poze şi testarea ca exerciţiu de supravieţuire a miezului de papură,prin lacul Isăcel şi intrăm pe canalul Isac,unul din cele mai spectaculoase canale.
Lecţia de supravieţuire cu miez de papură
Cu o lătime mică,două bărci abia pot trece,esteun canal cu multe sinuozităţi şi obstacole,în mare parte datorită sălciilor care se prăbuşesc de pe mal.Pentru barcagiu este un test de îndemînare.În tura de anul trecut a trebuit să tăiem mai multe crengi groase şi să trecem barca peste o salcie pentru a înainta.Acum am avut noroc şi n-am mai avut un aşa obstacol.
Intrarea in canal Isac Obstacole in canal Isac
După slalomul pe Isac ieşim în canalul Litcov şi ne-am oprit la ,,biroul” lui Vasile ,adică coliba unde are tot echipamentul pentru pescuit,situat lîngă cherhanaua pescărească ,km 22 al canalului Litcov,astăzi dărîmată.Înainte de a se dărîma era obiect de perelinaj al fotografilor ,in special străinii de la pensiunile de la Uzlina.Neavînd suficient loc să campăm,plecăm pe Litcov, dincolo de intrarea în canalul Potcoava,unde găsim un grind care ne oferea destul spaţiu să campăm cele cinci corturi.Cum trecuse de prînz,foamea îsi făcuse apariţia şi pofta şi mai mare cu gîndul la o ciorbă pescărească .Lemne de foc aveam la îndemînă,oală şi cele necesare aduse de acasă.Cu apă din canal şi peşte proaspăt Vasile a făcut o ciorbă pescărească cu adevărat ca-n deltă.Numai Laura n-a mîncat.Poate altădata.
Tabăra de grind canal Litcov Fazan pe dig Pregătirea ciorbei Pe seară se face o deplasare ,pentru şedinţă foto la apus de soare,pe lacul Potcoava sud,lacul Gorgova,lacul Gorgovăţ ,japşa Zasranca şi întoarcere pe canal Litcov la locul de campare.
Pe Potcoava sud Pelican în zbor Corcodelul mare Stîcul galben Corcodel mare şi lişiţă Chiră în zbor Lebădă singuratică
În jurul focului,cu acompaniamentul broaştelor şi zumzetul escadrilelor de ţînţari, am încheiat o primă zi în inima deltei.
Cum seara s-a stabilit că cei doritori de un răsărit pe lacurile deltei trebuie să se scoale devreme,la ora 5 Vasile îşi face prezenţa şi aparatele foto au avut ce înregistra.Şi au ieşit imagini spectaculoase.Cred că în expoziţiile fotografice pe care unii dintre participanţi le vor face se vor regăsi multe dintre acestea.Dintre miile de poze făcute,îmi este foarte greu să aleg ,pentru acest jurnal,pe cele mai frumoase,am ales secvenţe din timpul deplasării şi cîteva imagini care mi-au plăcut mie.Sper să placă şi celor care vizionează jurnalul. Zori de ziuă pe Potcoava Reluarea ciclului vieţii
Se spune(şi pentru mine aşa este) că ciorba de peşte este mai bună a doua zi.Cred că cei care au mîncat pot să confirme gustul.Îmi pare rău pentru Ana Maria şi Lucian că n-au mai apucat şi ei.
Fără prea mare grabă ,după întoarcerea fotografilor,ne stîngem corturile,facem puţină curăţenie şi toate bagajele la bărci.Pe o vreme excelentă începem un traseu destul de lung ,dar şi frumos.De pe canalul Litcov facem dreapta prin canalul Potcoava şi poposim în lacul Potcoava Sud,in care mai fusesem şi seara trecută. Pe canal Potcoava
Bako la testul practic de conducător de barcă
Un lac care acum 10-12 ani era un rai pentru pescarii de ştiucă,acum doar pescarii la vintile mai reuşesc să prindă ,dar f.puţin.În fapt şi celelalte specii de peşte,crap,somn,lin ,sau rărit sau au dispărut(cazul bibanului).Cu o sticlă de vin sau o juma de tărie luai peşte de-ţi rămînea.Pe lăngă penuria de peşte,nici fauna nu excelează.De la mii de lişiţe,cormorani,raţe,zeci de lebede şi pelicani,ziua in care am trecut pot spune că nu era nimic.Cu toate că nu face parte din categoria lacurilor mari din deltă,Potcoava este un lac plăcut cu multe insule(foltane)de papură şi stuf, locuri care ar fi trebuit să fie cu multe cuiburi de păsări.
Pereche de lebede
Chiar dacă vara apa scade destul de mult,ajunge in anumite locuri la max 70-80cm ,iar in altele nu se mai poate circula cu barca.Trebuie să cunoşti destul de bine traseul de urmat ,altfel,te blochezi.
Din Potcoava,prin canal Harasca,intrăm în lacul Gorgova,unul din lacurile mari ale deltei,aprox 1400 ha.comparabil cu Roşu,Lumina,Fortuna.Din acest lac se poate ajunge atît pe braţul Sulina în dreptul localităţii Gorgova prin canalul din partea de nord,sau pe braţul Sf.Gheorghe, prin sudul lacului pe canal Gorgova şi canal Filat.Lacul oferă panoramă interesantă asupra zonei Mahmudia şi a dealurilor Beştepe. Stol de cormorani
Grup de lebede în zona de nord a lacului Gorgova
Am rămas dezamăgiţi de puţinătatea păsărilor,şi în special a lebedelor,dar am găsit ,cred,şi una din explicaţii.În partea de nord,unde erau cîteva zeci de lebede,am obsevat şi o barcă cu motor care cu toată viteza fugea după ele.Bineînţeles că au zburat şi în urmă nu a mai rămas nimic.Întîlnind,mai apoi barca am văzut că avea un motor de 90 cp.şi o singură pesoană . Speritoarea păsărilor
Păi la viteza şi zgomotul care o face e de aşteptat ca păsările să se ascundă sau să plece in locuri mai ferite.Pe măsură ce s-a dezvoltat turismul în zona Uzlina-Cormoran,pe măsură ce bărcile au folosit motoare mai mari(am văzut chiar şi de 140 cp.)cu atît mai mult au dispărut din păsări.Deşi viteza pe canale este limitată la max 30km /oră cei mai mulţi nesocotesc această reglementare.Dacă eşti mai mic te dai deoparte şi spui ceva de ,,dulce”.Pe lîngă pericolul accidentelor apare problema deteriorării malurilor canalelor,a colmatărilor,dar ce contează,tot nu se ocupă nimeni de ele.
Dorind să intrăm in zone mai puţin umblate stabilim să traversăm de la est la vest Gorgova şi intrăm în lacul Rădăcinos.Aceaşi constatare şi aici în privinţa păsărilor,continuăm navigarea prin unul de canale în lacul Rotund.Intenţia era să trecem din acest lac printr-un canal natural, în canalul Litcov sau şi prin lacul Fastic.Din păcate după o porţine bună parcursă sîntem nevoiţi să întoarcem fiind blocat canalul de mai multe sălcii căzute şi colmatate cu alte resturi aduse de apă.Prin Rădăcinos,Rotund,Cuzminţî mai fusesem.Păcat .Ne-ar fi trebuit o drujbă.Poate la o tură viitoare.
Intoarcerea din trei mişcări la două vîsle
Poate Fasticul ne-ar fi oferit o faună mai abundentă,fiind mai puţin vizitat.Dar nu era cazul să pierdem timpul,aşa că,vira la 180 grade,reluăm traseul prin Rotund şi Rădăcinos ,traversăm Gorgova şi intrăm pe canalul Gorgova(sud)Un canal mărişor(mai mic decîtLitcovul) pe malurile căruia s-au instalat multi pescari din Mahmudia şi acum aveau sculele scoase pe mal pentru verificare şi reparaţii. Posibilă pensiune la cruce
Intersecţia canalului Gorgova cu Litcovul se face la km 16 al acestuia din urmă(măsurătoarea începe din dreptul localităţii Victoria), în punctul ,,la cruce”. Următorul braţ al crucii se continuă cu canalul Filat.Curentul apei destul de puternic ne încetineşte înaintarea,dar nici noi nu aveam zor.Malul drept nu se mai cunoştea,apa scurgîndu-se în japşele care pînă la toamnă vor seca.Pescarii(cu maşini) care trec la Mahmudia ajung pînă în această zonă,si mulţi au avut şi satisfacţii.Ei, dar ştiţi că mai sînt şi poveşti.,Acum Filatul fiind o zonă mai puţin circulată am reşit să vedem destule specii de păsări(mici)specifice.Ieşirea pe Dunărea veche ne-a redus şi mai mult din viteza de înaintare,dar incet ,încet după o scurtă pauză pe mal în regatul ţînţarilor pe care i-am trezit ,ajungem aproape de ora 14 la locul de unde am plecat cu două zile înainte.O scurtă întîlnire la Teo pentru un suc,o bere ,apoi drumurile se despart.Unii au plecat spre Galaţi,însă eu împreună cu soţii Stoica şi Ştefan Bako am făcut o tură pină la releul de la Mahmudia. Mahmudia şi zona lacurilor
În afara vizitei la un vechi punct de obsevaţie militar,cu care cu greu îl desluşeşti în peisajul stîncos,se oferă o panoramă impresionantă atît pentru zona dintre braţele Sulina şi Sf. Gheorghe,dar şi spre lacul Razim cu insula Popina. Punctul de obsevaţie Panoramă spre Razim cu insula Popina în centru imaginii
Cred că abia atunci realizezi dimensiunea periplului cu bărcile.Mulţumesc celor care au participat ,cu menţiune pentru Bako Ştefan,Laura Lupaşcu,Lucian Bălănică,Eva Andronic,Ştefan Popa pentru acceptul de a posta imaginile locurilor prin care am fost.
Ture frumoase
George Isac
Felicitari George, foarte frumoasa relatarea, iar unele din fotografii sunt minunate, felicitari tuturor fotografilor!
Aşa cum am menţionat şi în jurnal ,aştept ceva expofoto din partea participanţilor.Am încercat să pun în jurnal cîteva locuri , ceea ce le înconjoară şi le dă viaţă,plimbarea unor muritori care speră să mai fie aşa şi peste ceva timp.
Fotografiile sunt de exceptie, la fel si descrierea drumetiei. Felicitari! 🙂
Sper sa te insotesc la toamna in urmatoarea tura in Delta Dunarii.
Mirifica e Delta Dunarii… Asteptam cu nerabdare weekendul pentru Delta Reloaded. Multumim George!