Traseul parcurs: Munticelu -Criminiş – Jidanul – Lapoş – Ciurgău
Citisem înainte de a merge în Rezervaţia Şugău – Munticelu jurnalul unei ture făcute de un îndăgostit al zonei, ce îşi începuse traseul dinspre Bîrnadu. Cum în program intenţionam să cuprind atât Peştera Tunel cât şi Peştera Munticelu, am considerat că traseul trebuie început cu acestea.Şi nu am greşit deoarece fiind campaţi în apropierea rezervaţiei, traseul a început lîngă cabana Ecolog apoi accesul a fost mult mai clar, atingând rând pe rând obiectivele propuse.
Cabana Ecolog
Deşi am avut destule neclarităţi privind traseul în timpul pregătirii teoretice utilizând harta în format electronic a Munţilor Hăşmaş(de pe Carpaţi.org), am reuşit să lămuresc multe dintre acestea utilizînd harta Giurgeu-Hăşmaş (editată de Dimap scara 1/60000, din care mai lipsesc totuşi repere relativ importante, vezi Refugiul Salvamont de la Poiana Albă) primită de la Doru Stoica la întîlnirea pe care am avut-o cu dânsul la Piatra Neamţ. Îi mulţumim şi pe această cale.
Aşadar, în 02.08.2013 formaţia alcătuită din Eugen Teodorof, Eugenia Cristea, Tomulescu Emanoil ,Florin Ichim şi subsemnatul, după masa de dimineaţă servită la locul de campare plecăm la ora 9.00 din faţa cabanei Ecolog pe potecă îndrumaţi şi de marcajul Punct Galben, pe care nu trebuie să-l rataţi cînd se face dreapta spre intrarea către Peştera Tunel. Cam după 30-35 minute se zăreşte în perete urma mai colorată a intrării.
Pata maronie din stînga indică intrarea în Tunel pe partea vestică
Peretele vestic al Munticelului
Înainte de intrarea în Tunel facem o plimbare pe brîna din dreapta, vizionînd traseul urmat pînă în acest loc. Cu un pic de efort, după vreo 10 minute de căţărare pe stîncile de sub intrare, reuşim să ajungem la Tunel
Intrarea la Tunel
Ascensiunea la intrare în Tunel
Ieşirea din Peştera Tunel
Traversarea nu pune probleme iar în interior, după urmele găsite, au poposit şi alţi turişti pe vreme rea.După aproximativ 15 minute ieşim din tunnel şi continuăm timp de vre-o 10 minute să urcăm pe o potecă în zona de belvedere de pe Munticelu, cu o imagine largă a zonei, avînd în dreapta rezervaţia Şugău-Munticelu,cabana Ecolog şi Cheile Bicazului, în faţă Piatra Glodului – care închide culmea Munticelu, dincolo de DN12C – Cariera de Calcar cu Muntele Surduc iar în stinga Valea Gherman şi comuna Bicaz Chei.
Creasta sudică Munticelu terminată cu Piatra Glod văzută din punctul de belvedere (cabana Ecolog în dreapta)
Veselie după parcurgerea primei etape. În spate cariera de calcar şi Muntele Surduc, în stînga Bîtca Neagră, în dreapta culmea Ghilcoş
Privind către stânga admirăm fâneţele din Valea Gherman, satul Cioncani (comuna Bicaz-Chei), DN12C ,Drumul Carierei de calcar.
Drumul Bîrnadului pe lîngă valea Şugăului în prim plan, zona centrală Cheile Bicaz cu Bardoşul pe dreapta, Piatra Surducel stânga şi Suhardul Mare pe dreapta în fundal
Coborîm de la ieşirea din PeşteraTunel urmînd apoi, pe o potecuţă, un marcaj cu punct galben ce ne conduce la Peştera Munticelu (sau Ghiocelu) unde ajungem după vreo 20-25 minute.Cu toate că peştera nu este prea mare, sînt două săli care cred că la descoperire arătau minunat. Nefiind însă restricţionat accesul, multe formaţiuni au fost rupte şi deteriorate, unele rupturi părând a fi chiar de dată recentă.
Barbarii au folosit stalactitele si stalagmitele pentru vetre în care au făcut foc.
E dureros să vezi cum omul a distrus această minune a naturii, dar aceasta e realitatea gradului de civilizaţie din Romania. Ascunsă la baza unui perete de calcar, intrarea în peşteră are aproximativ 1,5 metri, şi este urmată de un culoar descendent de 10 metri, care te conduce într-o sală lungă de cca. 30 de metri și înaltă de 4-5 metri. Cu o lungime totală de 120 metri, peştera Munticelu impresionează prin sala mare si prin formaţiunile stalagmitice. In partea inferioară a peşterii, sala mare are planșeul neted, acoperit cu argilă si crustă stalagmitica. Din aici porneşte o îngrămădire de blocuri care urcă în trepte, asemenea unui amfiteatru, către vest.
In partea nordică a sălii întîlnim nenumărate stalagmite luminare care formează o adevărată pădure, element peisagistic care îi conferă peşterii Munticelu unicitate. Există discuţii la nivelul Academiei Române şi a celorlalte autorităţi în domeniu cu privire la încercarea de restaurare a ei, dar rămîne să vedem şi cît de repede se va face.Plecăm pe la 12 spre următoarea etapă a zilei, zona Criminişului, la început pe urma unei poteci care se pierde apoi prin fîneţele de deasupra Ghermanului, ocolind destul de mult din cauza gardurilor, cu orizont, în stînga Piatra Şugăului, iar la dreapta drumul care urcă din Gherman spre Criminiş.
Şi ce splendoare de fâneţe. Unele te îmbiau cu multitudinea florală şi mirosul delicat al florilor(cele care nu erau încă cosite), altele cu aroma fînului proaspăt cosit pe care unii începeau să-l facă căpiţe. Merita o noapte petrecută într-un pat de fîn sub bolta înstelată. Deşi am trecut prin proprietăţile oamenilor, nu am avut reproşuri din partea lor, unii mai în vîrstă, bucurîndu-se că au cu cine să mai schimbe o vorbă. Am stat de vorbă şi cu câţiva mai tineri, care au contact cu realitatea din Romania, şi care se simt trădaţi de cei care conduc ţara, intuind că în scurt timp vor ajunge slugi pe propriile pămînturi, fiind nevoiţi să le vîndă unor străini.Fără comentarii, dar m-a marcat durerea din sufletele lor. Săracă ţară bogată!
Fânetele Ghermanului spre Piciorul Criminiş.La orizont deja se vede Ceahlăul
Cu o vorbă schimbată cu cei întîlniţi, mai un popas la umbră, ajungem pe la 13.30 în şaua Curmătura de la Piciorul Criminiş.Întîlnim un localnic foarte productiv la cosit cu o motocositoare şi îi cerem un sfat legat de traseu.
Criminişul şi Piciorul Criminiş
Valea Şugău, culmea Lapoşului cu vf.Ciurgău şi vf.Lapoş . Vf.Vithovoş (ultimul în dreapta). În prim plan coborîrea din Curmătura Criminiş în Valea Şugău. Cărarea spre izvor la stânga.
Foarte amabil, acesta ne explică variantele. Drumul continuă spre Criminiş, pe care ar trebui să-l ocolim, însă nu vom găsi apă, iar dacă vrem apă trebuie să coborîm pe poteca din stînga ,spre vest şi apoi spre nord,care ne va conduce spre un izvor aflat cam la 12m de la cărare, lîngă un brad marcat cu dungă roşie. Alegem varianta a doua, dar eram sceptic că vom găsi izvorul. Brazi marcati cu însemne forestiere erau destui, însă acesta avea un pic mai mult. Cu puţină atenţie, după ce trecem de nişte urme de izvoare slabe, găsim bradul şi izvorul şi facem popas.Din şa şi pînă la izvor am făcut cam 20 de minute. Practic am coborît pe lîngă abruptul Danciului.
Umbră, apă proaspătă şi puţină energie. Popas sub Danciu
Cu forţele refăcute, la 14:10 continuăm o bucată de drum înainte, şi am fi ajuns în final în Poiana Jidanului pe sub creastă,dar la mai puţin de 10 minute de la plecare găsim în dreapta o coamă, mai tîrziu şi un marcaj cu bandă galbenă simplă lîngă marcaje forestiere, care ne-a scos intre Danciu şi Jidanu,dincolo de Criminiş, spre creastă.După ceva efort prin desişul copacilor ajungem într-o zonă de vizibilitate de pe culmea Jidanul, cu o interesantă vedere pe valea Şugăului.Coborîm din creastă,vegetaţia foarte deasă, multă uscătură, întîlnim un drum forestier, dar furaţi de uşurinţa drumului ajungem pe Culmea Toşorog în zona stânelor.
Devierea pe Cumea Toşorog. În dreapta Ceahlăul
Se făcuse ora 16.După orientarea făcută de Eugenia ,trebuia de mult dă facem stînga.Şi a avut dreptate.Dar nu mai ajungeam pe Toşorog. Şi nu vedeam Toşorocul-cu izvoare de unde se îmbuteliază ape minerale – Telecul şi Ceahlăul atît de impunător. Cu ajutorul unui cioban,care cunoştea zona,ne-am reîntors spre vf.Jidanul reintrînd în cărarea care ne va duce la Capul Jidanului, unde ajungem pe la 17.30.Pe potecile multiple,rezultate din pelegrinările ciobanilor cu turmele,între culmea Toşorog şi culmea Jidanu,întîlnim şi un izvor cu apă .Ajunşi pe creasta de la Capu Jidanului avem o perspectivă amplă asupra Văii Şugăului, vârful Vithovoş,Ceahlău,culmea mt.Lapoş.În zonă sînt cîteva stîni şi am fost avertizaţi să ţinem mai departe de ele din cauza cîinilor. Am coborît fără probleme,am întîlnit ciobani cu turmele aproape de şa şi ne-au explicat continuarea traseului.
Şaua din Capu Jidanului şi trecerea spre culmea Lapoş.Vf.Vithovos umbrit
În şaua din Poiana Jidanului am sosit la 17:50, de unde am continuat pe un drum înierbat, spre stînga, prinzînd traseul marcat cu Banda Albastra ce ne va duce în Poarta Lapoşului. Practic această porţiune ocoleşte prin dreapta primul vîrf (1421m)din muntele Lapoş şi durează cam 50 de minute
Privind cu nostalgie spre Ceahlău
În zona de la şaua Poiana Jidanului mai sînt şi ceva drumuri forestiere ce duc pe Valea Şumuleului. În poarta Lapoşului ne despărţim de banda albastra, facem stînga şi continuăm, timp de aprox.15-20minute, pe un drum evident ,pînă la vârful Lapoş,pe care îl ocolim uşor.
Vârful Lapoş
Fiind lipsit de arbori,în zona de vîrf,avem perspective asupra culmii Jidanului şi valea Şugăului.Cu soarele în spatele nostru şi cu norii care se mişcau umbrind porţiuni ale culmilor,imaginile surprinse ne-au încîntat.Drumul umăreşte o curbă de nivel,aproximativ,pînă aproape de vf.Ciugău,iar pe coama dintre cele două vîrfuri avem ,în stînga valea Şugăului,în dreapta valea Lapoşului.Perspectiva pe valea Lapoşului oferă imagine asupra aşezării Ciurcani ,a stînelor din jur,pînă la Piatra Lapoş şi Piatra Cupaş în faţa cărora se intinde Poiana La Şodron.
Piatra Cupaş (dreapta)-Piatra Bardos(stânga) la începutul cheilor Lapoşului, poiana La Şodron şi Ciurcanii
Valea Şugău, creasta estică. De la dreapta la stânga: Piatra Şugăului-Criminiş-Danciu-Jidanul-Capu Jidanului-poiana Jidanului şi coborîrea în şa
Danciu şi Jidanul
Înainte de vf.Ciurgău drumul se desparte,cel din dreapta coboară spre Ciurcani şi drumul Bîrnadului,cel din stînga ocoleşte vîrful şi coboară ,pe lîngă fîneţele gospodarilor, pînă în Bîrnadu.
Vârful Ciurgăului
Aproape de ora 20 ajungem în Bîrnadu,şi ,conform informaţiilor primite de la cei care lucrau la fîn, am oprit la „Poarta cu Ţepe”, o casă care avea un mic bar cu bere rece. Nu o arătăm să nu vină Fiscu să-i întrebe de poartă.Voi, care veţi trece pe aici,o veţi găsi.
Vedere către Bîrnadu cu punctul central Cîrciuma-Magazin
Am trecut pe la şcoala şi biserica din aşezare ,şi bineînteles la magazinul –cîrciumă din apropiere,unde dezbaterile politice erau la ordinea zilei.Din păcate, Eugen care rămăsese în urmă ,nu a înteles semnele cînd ne-am oprit la bere (Poarta cu ţepe) pentru a ne urma şi a continuat pe drumul Bîrnadului prin valea Bardos, ieşind mult mai sus de Bicaz Chei (lîngă Şuteni), o cale destul de lungă.
Biserica şi şcoala, nu departe una de alta
După ce am stat de vorbă cu cei de la cîrciuma din centru,întrebînd şi de Eugen pe unde a plecat,ne-au îndrumat să facem stînga ,la bifurcaţie,pentru a ajunge mai repede în poiana din valea Şugăului ,unde aveam camparea.Poteca ,destul de clară, ne va scoate în drumul Bîrnadului,care trecea pe lîngă tabără.Deşi a făcut un traseu mai lung,la mai puţin de 15min. apare şi Eugen, destul de supărat, dar am găsit cu ce să ştergem supărarea.
Locul de campare din Poiana Şugăului
Un traseu relativ lung,început la ora 9 şi terminat după aproape 12 ore,dar fără dificultăţi.Era frumos să ajungem şi la Vithovoş, timp poate ar fi fost.Sper să revin în zonă la anul, cu traseul complet.
Trackul turei http://goo.gl/maps/TsRj2
Mulţumesc celor care au participat. Pozele aparţin tutror participanţilor la tură.
Ture frumoase tuturor!
George Isac
De ce numiți Peștera Tunel „impropriu” peșteră ?! Este o peșteră în toată regula !
Felicitări pentru ideea de a crea acest traseu ca și pentru reușita ideii, susținută convingător și de fotografiile foarte reușite !
M-am referit la sensul că nu este rezultatul acţiunii apei,prin dizolvarea rocilor solubile.Cel puţin asta e impresia .
Felicitari George pentru planificarea si punerea in practica a acestui traseu excelent și evident pentru jurnal! Am fost și eu anul trecut pe o porțiune din traseul prezentat de tine sub „conducerea” domnului Doru Stoica, și am rămas incantat de frumusetea acestor locuri!
P.S. Trebuie in viitor sa acorzi o mult mai mare atentie formatarii jurnalelor: asezarea în pagină, alegerea fontului, renunțarea la prescurtări, punctuația. L-am mai formatat eu pentru a-l aduce la o formă mai lizibilă.
Cred că prea grăbit.L-ai aranjat mult mai bine.Merci.
Minunate zone din draga Romanie!
Pentru oamenii tristi, din pacate George, lucrurile stau cam ca in bancul ala: „-Sunt blocat in trafic”. Nu esti blocat in trafic, tu esti traficul. Prezenta ta acolo creeaza blocajul. I-ati o bicicleta sau mergi pe jos. Nimeni nu-i obliga sa vanda pamantul. Insa nici nu-l muncesc. Se rezuma la a se plange, insa nici sa se constituie in cooperatii nu vor, sa nu se imbogateasca vecinul cumva. Fatalismul asta din pacate ne caracterizeaza. In vestul tarii lucrurile nu stau tot asa. Omul sfinteste locul!
Felicitari pentru reusita turei si multumim ca ne incanti si pe noi cu povesti si poze! 🙂
Superbe poze, faina zona! Felicitări pentru jurnal!
Scurt si la obiect: avem un „Must Be”. Felicitari!