MÚNTE, munți, s. m. 1. Ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 de metri.
Aceasta era definția muntelui știută de mine până a-l descoperi cu adevărat. Pe data de 6 septembrie 2014 am înțeles ce e cu adevărat un munte, ce înseamnă „a merge pe munte”, cum te simți când atingi vârful. Totul a început într-o excursie de două zile, cu Mecanturist în Munții Ciucaș.
Drumul până la zona de campare a fost pentru mine lung și plictisitor deoarece eram nerăbdătoare să ajung la destinație. Când am sosit, am rămas uimită pentru că Munții Ciucaș au răsărit de nicăieri. Vârfurile parcă străpungeau cerul și mă făceau să mă gândesc: ”Ce caut eu aici? Tocmai acolo trebuie să urc? N-am mai făcut asta niciodată, darămite să ajung tocmai la înalțimea aceea! Și fără „telecabină”.
Încet, încet a venit și timpul plecării pe munte. Ne-am împărțit pe trei grupe – cățărare, drumeție și pregătirea mesei.
Am venit să ating vârful așa că mergem la drumeție; mi-am pregătit rucascul, mi-am pus bocancii, mi-am așezat bandana, eram gata de drum.Traseul a început ușor, pe marcajul punct roșu, și părea „floare la-ureche” dar, la un moment dat, am urcat pieptiș; și așa a fost până în vârf. Am făcut și scurte pauze destinate odihnei, iar majoritatea ne-am scos aparatele de fotografiat pentru a imortaliza peisajul ce se deschidea la fiecare cotitură.
După ce am ieșit din pădure, brusc ne înconjoară formațiunile Cicașului. Prima este Mâna Dracului, situată la 1700 m altitudine.
Drumul devenea din ce în ce mai spectaculos, natura oferindu-ne o priveliște de neuitat. Pentru mine, cea mai frumoasă senzație a fost să ajung în vârf, îndeplinindu-mi scopul.
Ne aflam la 1954m, 1000 m urcați de noi în numai câteva ore, unde în sfârșit aveam semnal și puteam intra pe INTERNET. Aici am primit o lecție de geografie pe viu, de la doamna profesor Enică. Astfel am aflat cum că munții Ciucaș sunt din conglomerat (se vedeau pietre parcă prinse în beton) și că vârful Ciucaș este cel mai înalt din munții de curbură. Acolo am luat masa, am făcut poze de grup, am admirat Munții Bucegi și ne-am odihnit pentru drumul de întoarcere.
Drumul de întoarcere devinse mai interesant pentru că am trecut pe lângă stâncile megalitice Turnul Goliat și Faraonul.
Poteca ne-a condus până la cei care erau la cățărare. Grupul nostru s-a despărțit la un moment dat; o scurtătură nemarcată și poteca pe care o urmam cea însemnată cu cruce albastră.
Chiar dacă era mai ușor pe scurtătură, am continuat pe drumul marcat dorind să vedem tot ce avea Ciucașul de arătat – vedere dinspre Poiana Teslei. 
Într-un sfârșit, am ajuns la tabăra de corturi unde eram așteptați cu mâncare.
Seara s-a facut din nou un foc de tabără, unde după ce am asistat la o prezentare veselă despre trusa de prim ajutor, atmosfera a fost întreținută de multe glume și povestiri haioase.
Următoarea zi, a trebuit să strângem corturile, despărțindu-ne cu greu de Munții Ciucaș.
Miruna Avram