Bulgaria, preludiul unei aventuri

7
1693

Data stelara 20140507-2 IZMN(Inaintea zilei mele de nastere).
Asupra neuaeuro apar nori negri, framantari interne, nelinisti si nesiguranta.
Zonal, vulcanienii se pregatesc de alianta cu neuroastenicii, klingonienii doboara o nava a ligii ghildelor reunite decimand 300 de nevinovati.Incordarea politica atinge cote record, dar in acest timp de intense framantari, un grup temerar, hotaraste in ciuda tuturor vicisitudinilor sa plece intr-o expeditie de cucerire a unor teritorii aflate in stapanirea Bulgarienilor, popor aflat la sud de tara mama.
Sortii si zeii le pregatesc o plecare cu multa apa care cade din vazduh. Zari tulburi, le preced iesirea din tara si intrarea in tinutul Bulgarian. Dar cei doi capitani de nave, caliti in focul multor expeditii, muleaza cu pricepere navele lor pe catranul ud, cu viteza gandului, spre noi pamanturi cu zari de vis.
Ajungem rapid spre punctul de trecere in tara Bulgariana,
DSC_0728
platim birul ce se cuvine, apoi ,
DSC_0730
trecem nestingheriti in plaiul vecin.
DSC_0731
Aici zeii sunt mai blanzi, norii prind a se risipi, facand loc bunului soare care ne va obliga sa ne ungem pielea cu diverse maglavais-uri de protectie, in zilele ce vor urma.
DSC_0736
Catranul tarii vecine e bun si lin, trecem prin multe gauroaie sapate-n stanca de gnomi, stapanii muntilor si bogatiilor lor.
DSC_0746
Calauziti de vocea infernala a unui gaget cam nesigur, ajungem in apropierea inimii Bulgarienilor, numita de ei Sofia.
DSC_0761
Daca pana aici tineam directia spre apus, capul compas se modifica spre miazazi, celnegrudrum, purtandu-ne spre satul Bansko, un sat de iarna, unde se practica un sport ciudat de coborat pe pante din ce in ce mai abrupt, purtand in picioare doage de butoaie mari, tinand in maini bete dintr-un metal lucitor. Cum gusturile nu se discuta,
DSC_0789
cotim la dreapta, pe un drumeag, ce trebuie sa ne duca mai aproape de inaltul cerului Bulgarian.
DSC_0803
Oprim mai sus de o rascruce de bizare cai ce ne creeaza niscai dificultate, sa rasuflam un pic si noi si capitanii, lasand un ragaz turbinelor sa se racoreasca, in timp ce noi ne minunam de revelarea zarilor.
DSC_0804
Dupa mari eforturi, iscusitii capitani, calare pe ale lor puternice turbine, ne duc in siguranta la primul loc de poposire pe meleagul strain.
DSC_0812
Aici in ceasuri de zabava, luam cunostinta cu pereti impodobiti cu ciudate ofrande aduse unor zei pagani.
DSC_0822
Ca pe la noi, dar ceva mai curat randuite, locurile individuale de odihna,
DSC_0823
ne bucura ochii dupa lunga alergatura de incinse turbine, trecute prin botezul picurilor din cer, calare pe apele ce strajuiau intrarea in tinutul Bulgarian, mancand hulpav pietraraia spre locul de odihna.
Vedem aranjamente de lemn si piatra deopotriva
DSC_0829
DSC_0830
si un caus ciudat din metal lucios, de unde apa izvoraste limpede si rece doar-doar s-o bei.
DSC_0832
Ce chestie! Au si ei apa! Ehe da’ nu ne dam batuti; noi avem lichide mai rosietice, catifelate, cu aroma delicata de zei binecuvantata.
Lasam tot si iesim sa potolim stomacele, cu merindele carate, de haat departe, sorbind licoarea rosie ca sangele.
DSC_0835
La un moment dat, diafane creaturi ne incanta seara cu giumbuslucurile si alintatura lor.
DSC_0841
DSC_0850
Soarele se pregateste de culcare,
DSC_0862
asa ca intram si noi sa sorbim o zeama facuta de bulgarieni.
DSC_0865
Apoi ne ghilosim, schimband textilele, si bagam la aghioase, ca maine pornim in vasta si necunoscuta aventura.
De incalecat n-am incalecat pe nimic, dar pentru prima zi cam asta e povestea.
De ma veti scuza pentru melanjul ligvistic, de buna intelegere minima bibliografie cuprinde:
Star Trek, Fundatia lui Asimov si Stapanul Inelelor .
Aventura continua.

7 COMENTARII

  1. Vulcanienii, klingonienii, neuroastenicii…ha, ha! Foarte tare!
    Poza cu canita aia (sau ce-o fi) din metal chiar te duce cu gandul la SF…
    Original si amuzant acest Preludiu! Felicitari!

  2. Frate me leu stelar, am ramas interzis de cate si mai cate lucruri ai putut vedea tu la inceputul acestei aventuri! De ce nu m-ai tras si pe mine de maneca?
    Cu siguranta ca jurnalele tale ne vor invata sa vedem mai bine.
    Felicitari si pentru fotografiile frumos aplecate spre amanunt!

  3. Multumesc tuturor pentru aprecieri!
    @Bj Carmen, canita era o piesa de inox prin care curgea apa captata de la un izvor
    @Gigi Cepoiu, asta a fost avantajul ca am stat la geam in masina :), fiind inceputul unei aventuri „extra”terestre am tratat-o ca atare
    Ma bucur ca v-a placut!

Dă-i un răspuns lui Gigi Cepoiu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Te rugăm introdu numele tău aici

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.