”Prima zi de primăvară este la fel ca prima dată când un băiat te ține de mână. Un potop de calde furnicături pe piele te consumă și totul în jurul tău e cuprins de o proaspătă și colorată strălucire, făcându-te să uiți că ceva atât de rece și dur ca iarna a existat vreodată” (Richelle Goodrich)
Potecile primăverii sunt acele cărări prin care primăvara vine. De multe această sosire e nepercepută și neînțeleasă, dar încet, încet, se întâmplă. Un petec de zăpada se topește și nici nu bănuiești ce minuni poate face acest mic surplus de apă dacă e ajutat un pic de o rază de soare. Un ghiocel scoate capul din pământ, un fir de iarbă înverzește, un gândac începe să dea din picioare. O viorea vine și ea cu puțină culoare, să mai înveselească atmosfera tristă a frunzelor uscate de peste an și a copacilor neînmuguriți. Un pârâiaș începe să gâlgâie mai zgomotos și să se arunce mai repede la vale. Dar cea mai mare schimbare e în inimile oamenilor. Pentru că venirea primăverii este, de fiecare dată, o confirmare a reînvierii, o confirmare a unui nou început. Și ce motiv de bucurie mai mare decât acesta poate exista pentru sufletele oamenilor?
Am învățat în timp că primăvara nu vine întotdeauna peste tot la fel. Există anumite locuri ascunse, tainice, unde primăvara vine mai repede decât în alte locuri. Dar locurile astea trebuie să te duci să le cauți, să le adulmeci, dacă vrei să fii acolo, atunci când vine primăvara. Cheile Chediului sau culmea Echiștea-Siliștea-Cardonu sunt astfel de locuri unde, în fiecare an, mă duc să spun prezent venirii primăverii. Și anul acesta, de ziua echinocțiului de primăvară, am pornit la drum însoțit de 30 de mecanturiști, să descoperim din nou potecile primăverii. Din ce am găsit am făcut o mică selecție și pentru dumneavoastră. Sper să vă facă plăcere!
În urcare spre vârful Crapcea II
Aici primăvara n-a venit
Poză de grup pe vârful Crapcea I
Lungul drum spre primăvară
Apar brândușele – pentru început cele vărgate
Apoi brândușele galbene
Viorelele
Dedițeii
Brebeneii
Și apoi intrăm în minunata grădină de ghiocei a Măcinului
–
Primăvară, din ce rai
Nevisat de pământeni
Vii cu mândrul tău alai
Peste crânguri și poieni?
–
–
–––––––––––––––––––-
Foto: Alex Grigoraș, Doina Popa, Emilia Ciocănel
Text: Eduard Munteanu
–
–
@Acest jurnal este proprietatea intelectuală a domnului Eduard Munteanu. Orice utilizare a informațiilor din acest jurnal se va face numai cu acordul autorului.