”Frumusețea acelei zile de iunie era uluitoare. După o primăvară umedă, tot ceea ce putea deveni verde se autodepășise pe sine în înverzire și tot ceea ce putea înflori sau chiar visa să înflorească era în floare. Lumina soarelui era o binecuvântare. Briza vântului era mângâietor de moale și intimă încât făcea pielea să vibreze.” – Dan Simmons

”A face un lucru bine nu este niciodată un accident. Este rezultatul cel mai adesea al unei intenții serioase, al unui efort sincer și al unei puneri în practică inteligente. Succesul în orice întreprindere reprezintă alegerea înțeleaptă între mai multe alternative – alegerea, nu șansa e cea care îți determină destinul” – spunea bătrânul Aristotel și cuvintele lui sunt valabile și în ceea ce privește mersul pe munte.  Bineînțeles o dată ajuns la locul faptei, pe panta cea abruptă și înierbată sau pe vârful cel stâncos, vei fi la mâna zeilor și neprevăzutul își poate face simțită prezența. Dar dacă până atunci ți-ai pregătit temeinic lecțiile, dacă ai studiat hărțile și trackurile, dacă ai urmărit atent  prognoza, dacă ți-ai echipat rucsacul cu echipamentul necesar și ai luat deciziile bune la momentul potrivit, nu ai ce să îți reproșezi personal. Bineînțeles că probabilitatea de nereușită există întotdeauna și pentru călătorul experimentat, dar prin pregătirea sa acesta poate să reducă consistent procentul acestei probabilități. Iar o reducere de la 30% la 10% de exemplu a acestui procent înseamnă pur și simplu că nereușita va apărea de trei ori mai rar.

Duminică, 19.06.2016, a doua zi a aventurii noastre. Traseul propus pentru astăzi are 16,5 km și se desfășoară pe ruta Moieciu de sus (valea Bângăleasa) – Poiana Guțanu – vârful Bătrâna (2171 m) (TR)- Șaua Strunga (BR)- Moieciu de sus (CR), cu plecare și sosire din dreptul complexului  Mistral.  Sper că vă era dor de noi. Echipa, ca și în ziua precedentă este formată din Daniela Prună, Ingrid Schornig, Andrei Banu, Irina Ciobanu, Cristian Ciobanu, Constantin Ceapchi, Gabriel Galantu și bineînțeles subsemnatul.

Și pentru că astăzi e ziua florilor, am ales o coloană sonoră sper potrivită. Sper să vă placă!

https://youtu.be/zbYojjF9-Zo

Traseul începe cu un urcuș de 50 de minute de la 1100 la 1400 de metri altitudine prin pădure până în poiana Guțanu, unde o perspectivă grozavă se deschide asupra abrupturilor vestice ale Bucegilor și unde facem o poză de grup:

Poză de grup în poiana Guțanu

Stâna părăsită situată pe muchia secundară înierbată conferă locului un aer aparte.

Stâna din Guțanu

Influențați de frumusețea locului, dar și de perspectiva urcușului de peste 700 de metri al marelui abrupt ce ni se conturează în față coroborată cu oboseala de deunăzi, Andrei și Ingrid hotărăsc să rămână aici pentru restul zilei, așa că de aici continuăm traseul în echipă de 6.

Fiecare pas de aici înainte reprezintă o apropiere de măreții pereți ai muntelui Grohotiș:

Abrupturile muntelui Grohotiș

După ce depășim bolovanul uriaș marcat cu puncte albastre, reper important pentru a nu te rătăci în zonă, și începem să prindem altitudine, perspective care de care mai largi și mai frumoase se deschid către Piatra Craiului și Leaota, cea străbătută ieri:

Vedere spre Piatra Craiului

Vedere spre Leaota

Ne apropiem cu pașii repezi de pereții de calcar ai zidului vestic al cetății Bucegilor

To the wall

și intrăm într-un ținut în care totul înverzește și înflorește:

Into the green

Urcușul de aici până în culme e o explozie de floare și culoare: smârdar – cu prospețime de roz, piciorul cocoșului  – colorând totul într-o mare galbenă, floare de nu mă uita, trei frați pătați, gențiene și alte câte și mai câte minuni care mai de care mai vesele și mai frumoase:

Flower mix

Nu mă uita

Gențiene

Garofițe

Zece frați pătați

Vedere spre vârful Scara

Înaintând spre vârful Bătrâna prin marea de galben

Ieșim în creastă și parcă pășim într-o altă lume. Aici vântul bate cu putere (cca. 70 km/h) care poartă cu mare viteză nori întunecați.  Ne refugiem repejor în modernul refugiu și luăm pauza de masă. 

La refugiul Bătrâna

De aici opțiunile sunt două: se ne continuăm traseul, ceea ce înseamnă să mergem două ore cu vântul puternic ce ne va bate direct în față sau să coborâm pe unde am urcat. Noi am preferat o întoarcere prin lumea florilor și nu am regretat.

Inapoi în lumea florilor

Frumos și la coborare

La sfârșitul unei noi aventuri frumoase  mă încearcă un sentiment de mulțumire: e bucuria lucrului bine făcut. Am făcut câteva alegeri bune și universul ne-a răsplătit și a fost alături de noi la reușita zilei.

Important e că și de această dată, ca și în atâtea alte dăți am încercat și am reușit să fiu în acea lume care încearcă să facă ceva diferit de mulțime, ceva care să ne bucure ochiul și inima, și asta în sine e o mare realizare.

Organizator mulțumit

Mă numesc Eduard Munteanu și cam asta e ceea ce am avut de scris pentru ziua de azi. Să ne revedem cu bine, pe mâine!

–

Date tehnice:

distanța parcursă: 13 km

timp total (cu pauze consistente): 08h 00′

diferență de nivel totală: 1170 metri

–

–

Text. Eduard Munteanu

Foto: Irina Mădălina Ciobanu, Constantin Ceapchi