Dunărea de la Galaţi până la Dunavăţul de Jos. Ghid complet.

Notă: Am enumerat 71 de obiective de interes turistic, istoric şi geografic de pe malul Dunării dintre Galaţi şi ultimile prelungiri ale horstului dobrogean ce pătrund adânc în Delta Dunării.

Poate de interes pentru călatorul din Dobrogea de Nord, doar ca puncte de plecare pentru o documentare mai amanunţită.

 

1.-Cazematele de pe Dealurile Bugeacului. Faceau parte din linia defensivă din Dobrogea anului 1916.

 

2.-Picioarele podului german din al doilea razboi mondial de peste Gârla Lăţime.

 

3.-Monumentul ostaşilor ruşi căzuţi in Razboiul ruso-turc din 1877-1878. Pe parte deraptă a drumului spre Garvan, cam la 500m de Balta Lăţime (Sălcuţa).

 

4.-Mânăstire Dinogeţia ridicată începând cu anul 2004, având hramul ,,Izvorul Tămăduirii”.

 

5.-Cetatea Dinogeţia e situată pe o popină desparţita de malul mai înalt de Gârla Lăţime. Fotificaţie romană, bizantină şi de ev mediu timpuriu.

 

6.-Dealul Văcăreni 189m alt. Înălţimea maximă e la circa 100m NE faţă de releul tv şi prilejuieşte o bună perspectivă asupra Luncii Dunării de la Galaţi până la Isaccea.

 

7.-Aşezarea neolitică de la ,,Dealul Chitlăului”-Văcăreni. Satul Văcăreni este recunoscut ca fiind reprezentativ pentru aşezările corespunzând Culturii Gumenlniţa.

Deasemenea pe ,,Dealul Chitlăului” au fost descoperite şi urmele unei aşezări romano-bizantine şi feudale timpurii.

 

8.-Aşezarea neolitică ,,Popina Mare”. Aparţine Culturii Gumelniţa şi se află pe Popina Mare, o ,,insulă” de granit rămasă ca martor de eroziune în Lunca Dunării, în dreptul localităţii Văcăreni.

 

9.-Situl arheologic de la ,,Valea Nestelniţa”-Văcăreni. Este vorba de o aşezare neolitică a Culturii Gumelniţa, aşezare ce avea legături cu cea din Popina Mare.

 

10.-Cetatea ,,La Milan” e situată pe o popină la circa 500m nord-vest de localitatea Luncavita, spre zona inundabilă a Luncii Dunării. Fortificaţie romano-bizantină sec. 3-6 -d. Hr.

 

11.-Castrul roman ,,Cetăţuia” de pe Valea Luncaviţa. Aşezare mai veche a culturii Gumelniţa.

 

12.-Rezervaţia naturală ,,Pădurea Valea Fagilor”, pe cursul superior al Văii Luncaviţa.

 

13.-Aşezare romano-bizantină ,,La Pepiniera Babuşcă”. Sit arheologic ce cuprinde urmele de locuire civilă din apropierea castrului roman de la ,,Cetăţuia”, 2km sud de Luncaviţa, pe DJ222A.

 

14.-Fortificaţia romană de la Rachelu. Situl arheologic are o întindere mai mare, cuprinzând o fortificaţie romană situaţă în nordul localităţii Rachelu, dar şi o aşezare civilă medievală din sec.13-19 situată la intrarea în sat, venind dinspre vest, dinspre Luncaviţa.

 

15.-,,Tabia Mare” este o ridicătură de pământ cu rol de apărare, probabil o fortificaţie din Razboiul Ruso-Turc dintre anii 1877-1878. Se află la ieşirea din localitatea Revărsarea, spre Isaccea.

 

16.-Lacul fostei cariere de granit de la intrarea în oraşul Isaccea, pe partea dreeaptă a şoselei.

 

17.-Cetatea Noviodunum (,,La Pontonul Vechi”). Cetatea romano-bizantină sec.2-7 a fost ridicată pe locul unei mai vechi cetăţi getice. Deasemeni numele cetăţii duce spre o fortificaţie a celţilor în acest sector de vărsare al Dunării.

Cetatea are o bogată istoriografie, despre multe din acele evenimente vorbind şi eu in postările din Jurnalele de pe saitul Carpaţi.org.

 

18.-Aşezarea getică de la ,,Suhat”-Isaccea. Situr arheologic din marginea localităţi Isaccea cuprinde o succesiune de aşezări Cultura Boian, aşezare getică şi aşezare elenistică.

 

19.-,,La Movilele Dese” şi ,,Movila Popii” sunt necropole birituale din apropierea Cetăţii Noviodunum.

 

20.-Tumulii de la Isaccea. Vechi necropole aparţinând Culturii Jamnaja. (Vezi Articolul meu ,,Tumulii din Dobrogea” de pe saitul Carpaţi.org.)

http://www.carpati.org/articol/tumulii_din_dobrogea/1047/

 

21.-Aşezarea medievală de la Isaccea şi oraşul turcesc, cu Geamia care se poate vizita şi astăzi.

 

22.-Biserica ortodoxă ,,Sfântul Gheorghe” din Isaccea. A fost construită la jumătatea sec.18, în plină administraţie turcă.

 

23.-Mânăstirea Cocoş se află la circa 4km la vest de localitatea Niculiţel. A fost ridicată în anul 1833 de către trei călugări ardeleni ce se întorceau de la Muntele Athos. În biserica mânăstirii se găsesc moaştele celor patru sfinţi martiri de la Niculiţel.

 

24.-,,Rezervaţia naturală Mânăstirea Cocoş”. Are o suprafaţă de 4,6ha şi cuprinde o pădure de tei, cu flora de padure şi mediteraneană.

 

25.-,,Basilica paleocreştină de la Niculiţel” (,,La Placintă”). Într-o criptă a bazilicii au fost descopertite osemintele primilor mucenici creştini aflate pe teritoriul ţării noastre. Cei patru sfinţi părinţi au fost martirizaţi în Cetatea Noviodunum de la Isaccea.

 

26.-Villa rustica romană ,,Valea Capaclia”-Niculiţel. O aşezare romană din apropierea localităţii Niculiţel, pe valea Pârâului Capaclia.

 

27.-Situl arheologic ,,Ceairul lui Iancu”-Niculiţel. Este vorba de o veche aşezare geto-dacică.

 

28.-,,Cetăţuia” (Biserica Treflată de pe Deal). Fortificaţie din marginea localităţii Niculiţel, datată din sec. 11-12.

 

29.-,,Biserica Sfântul Atanasie” din Niculiţel. A fost ridicată în anul 1281, dar a fost închisă în 1420, la începutul ocupaţiei turceşti în Dobrogea. Legenda spune că biserica a fost îngropată în pământ pentru ca înălţimea ei să nu depăşească pe cea a minaretului geamiei din localitate.

 

30.-Villa rustica de la ,,Gurgoaia”-Niculiţel.. Aşezare romană din sec.2-6 ce avea legaturi cu Cetatea Noviodunum.

 

31.-Valul de pământ ,,Troianul” de la Niculiţel. Este o fortificaţie de tip ,,val de pământ” situată pe dealurile din sudul localităţii Niculiţel.

 

32.-,,Cercurile ritualice” de pe Dealurile Niculiţelului. Două cercuri concentrice cu diametre perpendiculare. Sunt situate pe platoul dealurilor din sudul localităţii Niculiţel.

 

33.-,,Rezervaţia naturala Dealul Sarica”. Are o suprafaţă de 100,3ha. Este o rezervaţie geologică şi de vegetaţie de stepă şi silvostepă. Deasemeni aici se gaseşte şi o renimită zona viticolă a Dobrogei.

 

34.-Mânăstirea Saon. A fost ridicată în anul 1846, sub administraţie turcească, de către călugării de la Mânăstirea Celic-Dere.

 

35.-,,Delta Mică de la Parcheş”. În apropiere de Mânăstirea Saon se pot vizita lacurile de luncă Telincea, Rotundu şi Gorgonel, cu vegetaţie, avifaună şi peisaje asemănătoare celor din Deltă.

 

36.-Mânăstirea Celic-Dere. (În turceşte ,,Pârâul de Fier”). Aşezământul ortodox a fost ridicat în anul 1835 de călugări ruşi întorşi de la Muntele Athos.

 

37.-Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Teliţa. Este o biserică ortodoxă cu aspect de biserică rusească. Are ca particularitate un număr de 6 turle, aspect care mai poate fi întâlnit doar la Catedrala ortodoxă din Hârşova.

 

39.-Complexe mesteşugaresti din epoca romană numite ,,La Hogea” şi ,,Izvorul Maicilor” din apropierea localităţii Teliţa, sec.2-4 d.Hr.

 

40.-Tumulii funerari de la Teliţa şi aşezare romană situată în vatra actuală a satului.

 

41.-Aşezările geto-dacice ,,La Poieniţă” şi ,,La Batace” de pe raza localităţii Somova.

 

42.-În municipul Tulcea de o mai mare însemnatate turistica sunt: Catedrala Ortodoxă, Biserica Grecească, Biserica cu Ceas, Geamia Catedrală ,,Azzizie”, Muzeul natural ,,Delta Dunării”, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Monumentul Independenţei.

 

43.-Cetatea romană ,,Aegyssus” de la ,,Colnicul Hora”. Se află în apropirede Muzeul de Arheologie. Romanii au ridicat cetatea pe o mai veche aşezare geto-dacică.

 

44.-Necropola oraşului Aegyssus şi situl arheologic din punctele numite ,,La Via Judecătorului” şi ,,Dealul Taberei”, din aproierea cetăţii romane.

 

45.-Peşterile din Dealurile Tulcei. Sunt de mici dimensiuni, deschise într-o lentilă de calcar. Acestea sunt: Peştera Mică din Fisură, Peştera cu Ţeavă, Peştera din Cotul Fisurii, Peştera cu Butelii din Fisură, Peştera Galeria de Prospecţiune.

 

46.-Aşezarea geto-dacică de la Malcoci, sec.4-3 î.Hr. Situl arheologic se află la circa 1km la est de sat, în drum spre localitatea Nufarul.

 

47.-,,Biserica germană de la Malcoci”. A fost ridicată în anul 1843 de către 25 de familii de nemţi veniţi de pe Valea Rinului. Germanii au fost repatriaţi forţat de nazişti în anul 1940, iar biserica lor catolică este azi în stadiu avansat de degradare.

 

48.-,,Cetatea Prislav” de la Nufăru. A funcţionat în sec.8-14, de numele ei legându-se şi personalitatea cneazului kievean Sviatoslav.

http://www.carpati.org/cultural/tidva_viteazului_sviatoslav/805/

 

49.-Situl arheologic ,,Nufăru-vatra satului” este situat sub actuala aşezare Nufăru şi cuprinde urme de locuire dintr-o lungă perioadă istorică: Cultura Gumelniţa, aşezare geto-dacică sec.5-4 î.Hr., romano-bizantină sec.2-4 d.Hr., medievală timpurie şi medie sec. 5-12.

 

50.-Cetatea geto-dacică ,,Dealul Curcuz”-Nufăru sec.4-3 î.Hr., dar şi asezare bizantină sec. 11.

 

51.-Cuptoarele de olar şi necropola medievală de la Nufăru se află în partea de sud a satului.

 

52.-Cetatea bizantină de la Nufăru din sec.11-13.se află la 1,5km SE de sat, în zona trecerii cu bacul.

 

53.-Peşterile din Dealul Curcuz de la Nufăru: Peştera Curcuz, Peştera Paralelă, Peştera Ţestoasei, Peştera Mare. Sunt peşteri într-o intruziune de calcare, cavităţi de lungimi mici, cuprinse între 35 şi 139m.

 

55.-Aşezarea geto-dacică de la Victoria, localitate de pe DJ222C spre Beştepe. Urme de locuire din sec.4-2 î.Hr.

 

56.-Cetatea geto-dacică ,,Piatra lui Boboc” de la Beştepe. Sec. 4-3 î.Hr. Se află pe un promontoriu stâncos din vestul Bălţii lui Boboc. (Vezi povestirea mea ,,Ostrovul Diavolului”):

http://www.carpati.org/cultural/ostrovul_diavolului_1_/775/

 

57.-Cetatea ,,Piatra lui Sava” se află pe platforma de formă circulară de sub clina estică a Dealurilor Beştepe. Situl cuprinde urme de locuire din perioada geto-dacică sec.4-2 î.Hr., dar şi din perioada romano-bizantină, sec.1-5.

 

58.-Cetatea Beştepe (Cetăţuie”), romano-bizantină sec.1-4, dar şi necropolă romano-bizantină din sec. 2-6.

 

59.-,,Rezervaţia naturală Dealurile Beştepe” are o suprafaţă de 415ha şi cuprinde un biotop de stepa de pe cele 5 dealuri din sudul localitaţii Beştepe. Ca endemism faunistic amintim ,,Şarpele boa de nisip”.

 

60.-Cetatea romano-bizantină ,,Salsovia” sec.3-6 se află în nord-estul localităţii Mahmudia, pe o platformă stâncoasă ridicată desupra bălţilor.

 

61.-Cetatea geto-dacică de la Mahmudia sec.6-3 î.Hr. se află la 2,5km est de localitate. Tot aici se află şi o cetate medievală din sec.11.

 

62.-Tumulii funerari din ,,Dealul Hârtop”, dar şi necropolele de incineraţie din ,,Cairacul Mare”-Mahmudia.

 

63.-,,Cetatea Halmyris” de la Murghiol. Primele urme de locuire sunt din perioada elenistică sec.5-4 î.Hr., după care cetatea devine romano-bizantină, în sec.3 î.Hr şi până în se.6 d.Hr. De aceste locuri se leagă şi numele sfinţilor părinţi Astion şi Epictet.

 

64.-,,Mânăstirea Halmyris” a început să fie construitî în anul 2008. Adăposteşte moaştele martirilor creştini Epictet şi Astion, deapitaţi în Cetatea Halmyris la 8 iulie anul 290.

 

65.-Cetatea geto-dacică ,,Movila Duna” de la Murghiol din sec.4-2 î.Hr. Urme de locuire din aceeaşi perioadă se gasesc şi în vatra satului Murghiol.

 

66.-Aşezarea neolotică ,,La Lutărie”-Murghiol, cu urme de locuire din culturile Dridu, Gumelniţa, dar şi din perioada geto-dacică.

 

67.-Aşezarea neolitică ,,Ghiolul Pietrei”-Murghiol, cu urme de locuire din culturile Babadag şi Gumelniţa, dar şi o fortificaţie din perioada elenistică a Cetăţii Halmyris.

 

68.-,,Rezervaţia naturală Lacul Sărături”-Murghoil. Lung de 2km, lacul are o concentraţie mare de sare, fiind habitat pentru un număr mare de specii de păsări acvatice.

 

69.-Cetatea romano-bizantină de la Dunavăţul de Sus, cu fortificaţii din sec.4-6.

 

70.-Aşezarea geto-dacică de la Dunavăţul de Jos, din sec.4-2 î.Hr., la 1,5km vest de sat.

 

71.-Cetatea Zaporojenilor (,,Cetatea Graţiana”) de la Dunavăţul de Jos, sec.4-6 d.Hr. Cetatea are şi amenajare portuară. Numele îi vine de la împăratul roman Graţian, cel care a ridicat aici cetatea împotriva vizigoţilor 369. Iar tătarii zaporojeni s-au stabilit aici în urma Războiului Crimeei 1853-1856, dar au plecat în 1877, locul lor fiind luat de ucraineni veniţi de peste Dunăre.

 

Biliografie:

www.info-delta.ro

Lista siturilor arheologice din judeţul Tulcea

www.romania-natura.ro

www.carpati.org

 

In interiorul constructiei care adaposteste ,,Basilica paleocrestina de la Niculitel”.

Cripta din Basilica paleocrestina de la Niculitel, cea in care au fost desoperite osemintele martirilor crestini de la Noviodunum.

Coloana dorica in Ceataea Aegissyus-Tulcea.

Monumentul Independentei din Tulcea.

Ruine ale Bisericii germane din Malcoci.

Trecere cu bacul peste Bratul Sfantu Gheorghe la Nufaru-Baltenii de Jos.

Balta lui Boboc vazuta de Piatra lui Boboc, in sudul localitatii Bestepe.

Locul protejat din situl arheologic de la Cetatea Halmyris, unde au fost desoperite ramasitele pamantesti ale sfintilor parinti Epictet si Astion.

Ruine ale vechii Cetati Gratiana, numita mult mai tarziu si Cetatea Zaporojenilor.

Intinderile albastre din Rezervatia naturala Lacul Saraturile de langa Murghiol.