Cheile Bicazului: Pestera Tunel

3
6804

Peştera Tunel se află în cadrul Rezervaţiei Cheile Şugăului-Munticelu, în zona de intrare în Cheile Bicazului, la ieşirea din localitatea Bicaz-Chei, în dreptul carierei de exploatare a calcarului (pe stânga) pentru fabrica de ciment din Bicaz.

Chiar în parcarea de pe partea dreaptă a drumului vedem panoul de prezentare al rezervaţiei, panou prins în perete în partea cea mai de jos a Crestei Glodului.

/Tunel/img_6679-art.jpg

Pe un alt panou vedem schiţa rezervaţiei.

/Tunel/hasmas_162-art2.jpg

Poteca de acces spre peşteră pleacă chiar de la confluenţa pârâului Şugău cu Bicazul.

Pe stânga potecii vedem o ,,vâltoare” pentru spălat cergi şi covoare, amenajată pe o aducţiune a apei din Cheile Şugăului.

/Tunel/hasmas_151-art.jpg

Coborâm pe lângă ,,vâltoare” în albia pârâului şi înaintăm până la intrarea în sălbaticile chei ale Şugaului.

Acestea au o lungime de numai 80-100m şi pot fi parcurse numai prin vad, asta pentru ca podeţul suspendat s-a deteriorat complet.

/Tunel/hasmas_159-art2.jpg

Revenim la poteca noastră de acces spre peşteră si urcăm treptele de piatră prevăzute pe o bună portiune cu balustradă de lemn.

La capătul scării facem popas şi privim in spate, peste Valea Bicazului, muntele care a fost mă cinat de cariera de calcar.

/Tunel/img_6684-art.jpg

Puţin mai sus ajungem intr-o poiană strâmtă, în care stă ascunsă lângă peretele de calcar Cabana Ecolog, care aparţine custodelui rezervaţiei.

/Tunel/img_6690-art.jpg

De la cabană începe să apară pe copaci şi pietre marcajul punct galben. Poteca urca din greu pe o diferenţă de nivel de peste 300m.

Luăm repede înălţime şi privim de sus o parte a ţancurilor din Creasta Glodului, perete de calcare roşiatice pe care îl avem în permanenţă în partea dreaptă.

/Tunel/img_6695-art.jpg

Aproape de capătul de sus al văii ghicim în peretele din dreapta intrarea înalta a Peşterii Tunel.

/Tunel/img_6712-art.jpg

Părăsim valea străjuită în ambele părţi de pereţi chiar in zona în care vedem că în faţă se profilează o şa care să închidă valea.

Noi facem dreapta, pe brâna largă de sub perete.

/Tunel/img_6698-art.jpg

Soarele se indreaptă spre asfinţit, dar mai are încă putere să ne încălzească atunci când facem un popas pe terasă.

/Tunel/img_6699-art.jpg

Brâna se termină brusc, chiar sub intrarea înaltă a peşterii.

/Tunel/img_6703-art.jpg

Gura peşterii e blocată de bolovani mari desprinşi din tavan. Săritoarea astfel formata trebuie depăşită cu atenţie prin partea dreaptă.

/Tunel/img_6710-art.jpg

După ce mai depăşim o a doua săritoare ne aflăm pe planşeul cu bolovani al sălii principale.

Numele cavităţii vine de la forma de tunel, căci din sala luminată natural se vede ieşirea din versantul celălalt al Crestei Glodului.

/Tunel/hasmas_178-art2.jpg

Peştera se mai numeşte şi Şura Glodului.

Ne imaginăm cu greu modul în care a luat naştere această străpungere geologică, asta ţinând cont de altitudinea relativă foarte mare faţă de albia Şugăului, foarte probabil străvechiul artizan al peşterii.

/Tunel/hasmas_182-art2.jpg

Cea de-a doua ieşire are o înălţime de numai 2-3m.

Pe faţa aceasta a muntelui poteca se continuă chiar la nivelul planşeului peşterii.

Poteca marcată în continuare cu punct galben urcă pe o terasă de pe Piatra Glodului, chiar deasupra peşterii, loc de unde avem o frumoasă perspectivă spre Cheile Bicazului şi cariera de pe versantul opus.

Se pare că poteca marcată continuă să urce prin pădure până la o altă peşteră, cu mult mai mare, numită Peştera Munticelu, sau Peştera Ghiocelu.

/Tunel/hasmas_181-art2.jpg

Noi ne întoarcem şi mai străbatem o dată sala mare unde acum remarcăm că se află şi vetre de foc, semn că ea a folosit uneori şi ca adăpost.

Coborâm din peşteră şi prindem brâna ce ne va conduce până la capătul de sus al văii pe care am urcat de la şosea.

/Tunel/img_6711-art.jpg

M-aş tăvăli pe jos de râs dacă cineva ar confunda Peştera Tunel cu vechiul tunel rutier, în prezent abandonat, din amonte de serpentinele din Cheile Bicazului.

/Tunel/img_6666-art.jpg

Mulţumim domnului Doru Stoica pentru rolul de gazdă în întreg Masivul Hăşmaş!

(Fotografii: Alex Grigoraş şi Gigi Cepoiu)

Articolul precedentInvitaţie buzoiană
Articolul următorOameni de langa noi: rusii lipoveni
Prahovean. De fel dintr-un spatiu mioritic (am copilarit pe strada Plai si prin padurile de la poalele Muntilor Grohotis), pentru inceput am mers pe munte cu treaba, la cules de zmeura si afine, la lucrari silvice, ori la cositul fanului. O tura in sine, organizata, am facut abia dupa ce am intrat la liceul de marina din Galati. In timpul facultatii (si mult dupa aceea) am facut parte din cercul galatean de turism ,,Mecanturist", nume de mare notorietate in anii '80. Acum merg pe munte gandindu-ma ca printre valorile umane s-ar putea numara si setea de cunoastere, prietenia, dorinta de a impartasi si altora din bucuriile muntelui. A!... Despre mine... Foarte de gasca!

3 COMENTARII

  1. A constituit bază de documentare pentru tura care am făcut-o în Cheile Bicazului şi masivul Hăşmaş în 2013.Foarte utile informaţiile din jurnal.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Te rugăm introdu numele tău aici

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.