Peștera Perama

„O greșeală pe care mulți o fac: nu înțeleg adevăratul sens al întunericului. Cred că lumina este ușoară. Ei cred că lumina va găsi o cale prin crăpătura din ușă de la sine. Dar nu se întâmplă așa –  tu trebuie să deschizi ușa și să o lași înăuntru” (Melanie Gideon)

Întuneric și lumină – unul din contrastele fundamentale ale vieții omului. Dragostea față de lumina zilei și teama față de întunericul nopții. Lumina ce naște și revelează contra întunericului neființei. De aici și atracția omului față de peșteră – întunericul profund al acesteia și bucuria omului aducător de lumină ce descoperă tainele întunecimii. Ați stins vreodată toate luminile într-o peșteră? În timp ce întunericul nopții este luminat de stele și  lună, cel al peșterii este absolut. De aceea poate că nicăieri în altă parte omul nu are trăirea de aducător de lumină și  creator de ființă pe care o are în peșteră.

 Astăzi, de la capitolul restanțe, vă voi prezenta una din cele mai frumoase peșteri prin care am umblat – peștera Perama, aflată la doar 4 kilometri de capitala Epirului – Ioanina. Deși a trecut mai bine de un an de la frumoasa expediție a mecanturiștilor în Grecia, am decis să scriu totuși câteva rânduri despre acestă peșteră. Și asta datorită frumuseții speciale a peșterii  în primul rând și a locației sale neobișnuite în cel de-al doilea rând. Pentru că puțini din noi s-ar aștepta să găsească o peșteră atât de frumoasă și atât de bine conservată într-un sat.

În satul Perama – spre peșteră

Dar cum am învățat că frumusețea poate fi descoperită în cele mai frumoase locuri, urmăm direcția indicată de săgeți și ajungem la intrarea în peșteră.

Contra unui tarif de 7 euro/persoană, la care Dan a reușit să ne obțină un discount de grup până la  5,5 euro/persoană, vă invit să pătrundem în lumea magică a peșterii.

Peștera acoperă o arie de 14.800 metri pătrați, din care 1.100 de metri sunt deschiși vizitatorilor pentru un tur de 45 de minute. Programul de vizitare este zilnic, între orele 09.00 și 19.00 vara, respectiv 09.00 – 17.00 iarna.

Un ghid experimentat vă va conduce prin galeriile peșterii și vă va oferi toate informațiile solicitate despre extraordinarul spectacol în calcar oferit de natură.

Peștera a fost descoperită din întâmplare în anul 1940 în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când locuitorii satului din apropiere căutau adăpost în fața bombardamentelor germane. La sfârșitul războiului Constantinos Kasvikis, un gimnast și speolog amator, aflându-se la Perama a făcut fotografii ale peșterii, care mai târziu au fost publicate în presa locală și cea din Atena.

Astfel au aflat de peșteră Ioannis și Anna Petrochilou, „părinții spirituali” ai peșterii, care au vizitat Perama și au început explorarea sistematică și maparea peșterii.

Harta Peșterii Perama

Peștera Perama a fost prima peșteră deschisă publicului larg în Grecia (1956) și încă deține primul loc pentru spectaculozitate, mărime și raritate

Peștera Perama este un palat pe trei nivele cizelat de natură în inima dealului Goritsa acum 1.500.000 de ani și este catalogată ca una din cele mai frumoase din lume.  Lucrarea de artă măiastră a naturii e una din cele mai rare, incluzând 19 tipuri diferite de stalactite și stalagmite, în comparație cu 6-10 tipuri în alte peșteri

Parcursul turistic al peșterii include 16 obiective, in următoarea ordine: Intrarea, Pădurea, Culoarul spre palat, Palatul regal, Capela (cu stalactita în formă de cruce),  Pădurea Primară, Palatul Persefonei, Palatul lui Pluto, Visteria, Orașul mort, Orașul nou, Lacul cu nuferi, Locul unde au fost găsite dinții de urs, Altarul, Bolta cerească și Ieșirea

Bogăția și frumusețea speleotemelor: stalactite, stalagmite, coloane, domuri, perdele, gururi impresionează la fiecare pas și am fi petrecut mult mai mult timp în peșteră dacă ghidul ne-ar fi permis

Dar cea frumoasă parte a peșterii o constituie feericele lacuri pe care plutesc nuferi de piatră și în a căror apă cristalină se reflectă coloane de un alb pur

Ieșirea din peșteră ne scoate în fața unei minunate belvederi deasupra orașului Ioanina și legendarului lac Pamvotida, celebru pentru povestea „leului din Ioanina” Ali pasha și a frumoasei grecoaice Kyra Frosini

Kyra Frosini, sotia unui comerciant grec din Ioanina, era renumită pentru frumusețea și inteligența sa. În lipsa soțului său, ea a fost abordată și a avut o relație cu fiul cel mare a lui Ali Pasha, Muhtar Pasha. Soția acestuia a aflat și i-a cerut tiranului să ia măsuri. Arestul femeii, împreună cu alte 17 femei acuzate de adulter a stârnit o răscoală în rândul populației grecești din Ioanina. Ali Pasha a ezitat să acționeze, dar după două zile a decis ca cele 18 femei să fie înecate în lacul Pamvotida. Kyra Frosini a devenit una din figurile legendare ale luptei de independenta grecilor, în cinstea căreia au fost compuse poeme și cântece eroice.

Cu această frumoasă poveste vă spun la revedere și cu speranța că va plăcut articolul vă invit dacă vreodată veți avea ocazia, în drumul dumneavoastră spre Marea Ionică să vizitați Ioanina, nu uitați să dați o fugă și până în satul Perama pentru a vizita peștera. Vă asigur că merită!

Text: Eduard Munteanu

Foto: Cristi Vidrașcu