Ieri 22-06-2014, in jurul orei 22 s-a incheiat inca o tura reusita in Ciucas, o tura in care traseul propus pentru prima zi era pus sub semnul intrebari din cauza conditiilor meteo.
Sambata la ora 6:15 ieseam din Galati spre Braila, unde era stabilita intalnirea cu ceilalti colegi si redistribuirea in masini. Ajunsi in Cheia, s-a facut o scurta vizita la manastirea Cheia, dupa care am lasat masinile cateva sute de metri mai aproape de intrarea in traseu.
Vremea parea ca o sa ne ajute, decizia de a face traseul propus pentru ziua de sambata fusese intarziata pentru momentul ajungerii in zona.
Asa ca am pornit la drum pe o portiune consistenta de traseu nemarcat, pe o vale alpina. Un peisaj salbatic ne-a insotit cu vederi largi ale zonei atunci cand norii se mai risipeau.
Traseul greusor datorita faptului ca diferenta de nivel de vreo 900 metri se castiga rapid. Dupa cum se prognoza pe site-urile meteo, a inceput o ploaie slaba, care nu a pus mari probleme, decat un ritm ceva mai alert, cu pauze mai putine si mai scurte, o pauza de masa intr-o zona in panta, dar feriti cumva de picaturile de ploaie.
In final dupa un efort sustinut ajungem in creasta, facem poza de grup, admiram pajistile de rododendron inflorit si plecam mai departe spre locul de cazare-cabana Ciucas.
Ajunsi aici, se aranjeaza formalitatile de cazare, ne incalzim cu cate o ciorba fierbinte, apoi socializare pana in jurul orei 22:30.
Dimineata ne trezim devreme din cauza geamurilor de mansarda montate in camere si prin care patrunde lumina de la primele raze. Asa ca dupa micul dejun, facem poza de grup in fata cabanei si la 8:45 pornim spre varful Ciucas.
Pe traseu ne insotesc din nou tufele de rododendron inflorit, cele doua albinute mecanturiste-familia Ciocanel, da tonul la cules de flori de rododendron molipsind pe majoritatea participantilor. Eu m-am tinut tare dar intr-un sfarsit m-am molipsit si eu .
Ziua de duminica a fost frumoasa, cu soare si ceva nori asa ca ne-am simtit mai confortabil.
Trecem pe lângă stanca megalitica denumita „Goliat”
Apoi facem cunostinta cu „Faraonul”
Ajunsi in punctul in care era hotarat sa iesim din traseu pe o portiune nemarcata, din lipsa unor in- formatii din zona (ciobani), se hotaraste sa cobaram pe traseul marcat, in pasul Bratocea. Intre timp se mai culeg si muguri de brad, asa ca tura a avut si un caracter „bio”.Adrian Gheorghe este „sacrificat” sa ia o ocazie pana la masina, sa ne transporte pana in locul de parcare.
Pe drumul spre casa vizitam manastirea Zamfira, pictata de Nicolae Grigorescu pe cand era ucenic la 18 ani. Aici ne luam ramas bun de la colegii din cealalta masina, deoarece plecau direct spre casa. Noi am facut un popas la Merei la o delicioasa ciorba de burta. Ajunsi la Braila, ne despartim de colegi si mergem spre casa incantati de tura frumoasa, cu multe peisaje inedite, voie buna in ciuda ploii, fericiti de iesirea in natura.
Text si foto: Adrian Petroiu
Felicitări Adi, atât pentru jurnal cât și pentru fotografii, cred că a fost o pledoarie reușită pentru Ciucaș de ați reușit în așa scurt timp atât tu cât și Gigi să compuneți jurnale despre această frumoasă tură!
Mă bucur că la toată lumea a plăcut ”Muntele Roșu” și în mod cert vom mai reveni!
FRUMOS JURNAL,BV O ADI!
O adevarata raspodie in roz muntii Ciucas in aceasta perioada, cum sa nu-i iubesti!
Multumesc!
Un frumos come-back pentru Adi in Ciucas-Zaganu, urmat de postarea aceasta roz.
Felicitari de la albinute!
Deşi ploaia nu se simte în jurnal,imaginile şi traseul sînt minunate.Felicitări celor care au participat
Felicitari pentru fotografii si jurnal! Si multumesc, Adrian, ca m-ai ajutat sa-i dam cateva dupa ceafa aparatului foto al meu, care cam sughita dupa ploaia din prima zi!
Orice s-ar fi intamplat, cateva poze pentru un jurnal s-ar mai fi gasit, pe ici pe colea, pe la fotografii esentiali.
Multumesc! Imi pare bine ca am putut sa te ajut Gigi, oricand, cu mare placere.
Frumos traseu, frumoasa descriere, frumoase poze…am si eu o intrebare: corturi prin zona ati vazut? Vrem sa plecam cu cortul in zona Ciucasului, si cum nu am mai fost de cativa ani pe-acolo ne gandeam daca se mai poate campa. Multumesc
Corturi nu am vazut pe traseul parcurs, acum 2 ani am campat in zona cabanei Muntele Rosu, mai erau 3 corturi.A fost bine, unii spun ca misuna ursii, eu nu i-am vazut.